Despre Comuna Alunu

Prima atestare documentara apare in lucrarea lui Alexandru Stefanescu, intitulata „Gorjul istoric si pitoresc”, in jurul anului 1400 e.n. Gorjul a pierdut la nord Hategul si la est Alunul, trecut in teritoriul Valcii, ulterior mentionandu-se faptul ca satul Alunu a apartinut de mai multe ori si Gorjului si Valcii. Intr-un alt document, datat din 10 februarie 1525, Radu Voievod, domnul Tarii Romanesti confirma satul Alunu manastirii Bistrita: „ca sa le fie un sat, anume Alun cu tot hotarul si cu toate hotarele si cu toate mosiile”. Acest act este semnat, printre altii, si de Jupan Radu, „mare comis”, probabil ctitorul acestei manastiri. De asemenea, intr-un hrisov din anul 1502 sunt atestate satele Rosia, Igoiu si Alunu, ca fiind punctul de intalnire al hotarelor dintre aceste sate sub denumirea de „Brumalinul”.

Satul „Alun” il mai gasim mentionat in documentul din anul 1611 (7119 februarie 27), prin care Radu Voda Basarab ii confirma lui Preda, „mare slujer” stapanirea pe jumatate din averea lui Cazan din Baia de Fier, Ciuperceni si Alun. De asemenea, printr-un hrisov al lui Radu Voda Mihnea din anul 1613 (7121 mai 28), aflat la Muzeul Gorjului si mentionat de Alexandru Stefanescu in lucrarea „Documente slavo-romane”, este atestat si satul Coltesti. Din surse demne de incredere, documentar, vechimea satelor comunei Alunu se inscrie intre 1400 (Alunu) si 1568 (Igoiu). Revolutia lui Tudor Vladimirescu pe aceste meleaguri este reliefata si de existenta unui punct numit „la Panduroaica”, precum si a unei familii Panduru, ceea ce dovedeste ca si unii locuitori ai comunei au participat la aceasta miscare revolutionara Rascoala din anul 1907 nu a avut un rasunet major in Alunu, deoarece putinii proprietari de mosii, Aluneanu, Sandulescu si Comanescu, nu au avut probleme majore cu locuitorii comunei.

Primul razboi mondial, precum si perioadele imediat urmatoare nu au avut repercusiuni majore asupra localitatii, toata activitatea politica interbelica rezumandu-se la doar cateva nuclee fara importanta deosebita. Cel de-al doilea razboi mondial, ca multor localitati din aceasta tara, a adus multe suferinte populatiei. Din comuna Alunu au participat efectiv pe front circa 200 de barbati. Dintre acestia, unii nu au apucat sa-si mai vada casa si familia. Dintre ei, amintim aici pe: Puete Nicolae - 1942 Puete Constantin (Codin) - 1943 Prodan Gheorghe - 1942 Popescu Dumitru - 1942 Mircioaga Gheorghe - 1944 Oprescu Nicolae - 1943 Din pacate, nu exista un monument comemorativ, decat crucile din cimitirele bisericilor noastre, singurele care mai pastreaza vie memoria acestor martiri. In cinstea eroilor cazuti, s-a aprobat in Consiliul Local Alunu construirea a doua monumente, unul la Scoala cu clasele I-VIII Alunu si celalalt la Scoala cu clasele I-VIII Coltesti.

Statutul Comunei Alunu

Strategie Dezvoltare Comuna Alunu

Impozite si taxe locale Investitii Stare civila Asistenta Sociala Concursuri Achizitii ANUNŢ